Barack Obama devine credibil după 14 luni de mandat


The signatures of President Barack Obama, Vice President Joe Biden, and Speaker of the House Nancy Pelosi on the health insurance reform bill signed in the East Room of the White House, March 23, 2010. (Official White House Photo by Chuck Kennedy)
  • Actualul preşedinte se înscrie între preşedinţii care au făcut istorie reparând o „nedreptate socială”, dar legea sa este departe de a institui un sistem universal de asigurări după modelul din statele UE, Canada
    sau Australia

În ciuda unor manifestanţi care strigau în faţa Capitoliului „ucideţi legea” sau „doctori, nu dictatori”, preşedintele Barack Obama a reuşit, duminică seara, să-şi vadă visul cu ochii. Toţi cetăţenii SUA vor avea asigurări de sănătate până în 2014, cei cu venituri reduse vor fi ajutaţi din bani federali să-şi plătească primele, iar companiile de profil nu mai pot refuza asigurarea celor bolnavi.

Aceasta este esenţa celui mai important proiect al preşedintelui american din primele 14 luni de mandat, care a fost aprobat în Camera Reprezentanţilor (CR), după ce, la 24 decembrie 2009, Senatul îşi dăduse votul favorabil. Viitorul politic al lui Obama a fost în joc până ce nu s-au strâns cele 219 voturi (erau suficiente doar 216) „pentru” şi cele 212 „contra”.
publicitate

Eşecul legii, după opt luni de la prezentarea în Congres şi după o lungă bătălie politică era considerat de natură să-i dea o lovitură atât de mare prestigiului lui Obama, încât candidatura pentru un nou mandat, în 2012, să fie compromisă încă de pe acum. Totuşi, acest succes nu-i garantează nimic preşedintelui, căci americanii rămân la fel de divizaţi în privinţa ei precum înainte de vot.

„Nu e o reformă radicală, dar e importantă”

„Nu e o reformă radicală, dar e importantă”, a spus Obama, căruia după un an de mandat i s-a lipit eticheta de „preşedintele-care-nu-face-nimic”. Adversarii îl numesc astfel, în condiţiile în care sondajele arată că mai puţin de jumătate dintre americani se declară a fi de acord cu acţiunile sale.

Liderul republicanilor din CR, John Boehner, s-a declarat convins că aprobarea legii le va atrage democraţilor înfrângerea în scrutinul din noiembrie 2010 – când se alege o nouă legislatură a Camerei şi se înnoieşte o treime din Senat.

Toţi cei 178 de republicani din CR au votat „nu” în bloc, din cauza presiunilor uriaşe din circumscripţii, care nu i-au ocolit nici pe democraţi. Mulţi au avut de făcut alegeri dificile între loialitatea faţă de electorat şi faţă de preşedinte, încât se tem că acum vor fi sancţionaţi la urne. Mai mulţi congresmani democraţi cu ferme convingeri antiavort s-au alăturat blocului republican, în timp ce alţi zece au cedat insistenţelor Casei Albe.

Cei cărora şi-au schimbat opinia în ultima săptămână li s-a promis că niciun cent din banii de la bugetul federal nu va fi cheltuit pentru alte avorturi, decât cele solicitate de victimele unor violuri.

Agenda reformatoare a Casei Albe rămâne deschisă

Succesul la votul de duminică i-a adus lui Barack Obama credibilitatea unui lider puternic, care poate „struni” Congresul, astfel încât să nu aibă o soartă precum alt democrat, Jimmy Carter. Adus la Casa Albă de un val de simpatie similar celui de care a beneficiat Obama, majoritatea iniţiativelor reformatoare ale lui Carter aveau să fie blocate de un Congres ostil. În campania electorală, doar lista domeniilor în care Obama anunţa reforme se întindea pe 11 pagini. Însă, chiar de la preluarea mandatului, nominalizând foşti lobbyşti în echipa sa – inclusiv în poziţia de Ambasador la Bucureşti – noul preşedinte a „prefigurat” eşecul campaniei sale anti-lobby. O lovitură de graţie i-a dat o decizie a Curţii Supreme care a reafirmat dreptul marilor corporaţii să sponsorizeze candidaţii favoriţi.

Pe agenda lui rămâne reformarea sistemului financiar şi separarea activităţilor de „cazinou” ale băncilor (speculaţii pe pieţele de capital) de activitea bancară curentă (atragerea de depozite şi acordarea de credite).

Proiectul include crearea unei agenţii de protecţie a consumatorului de servicii financiare şi taxarea suplimentară a primelor cele mai puternice 50 de bănci din SUA.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s